Beta-Alanina

Beneficii BETA-ALANINA: Beta-alanina este un aminoacid neproteogen care se produce endogen in ficat. Ea elimina principala cauza de oboseala in eforturile intensitate ridicata. Mai mult, beta- alanina contribuie la sinteza de carnozină în mușchi si la reglarea pH-ului mentinand, astfel, performanta pe o perioada mai indelungata.

Este firesc ca, pentru a obtine rezultate de antrenament din ce in ce mai bune, sa ne supunem muschii unor provocari de antrenament din ce in ce mai intense. Efortul extrem si incarcarile maxime stimuleaza dezvoltarea muschilor. Adesea, insa, nu ajungem la aceste momente critice de antrenament, pentru ca pur si simplu nu mai avem puterea sau muschii refuza sa ne asculte. Acesta este colapsul muscular urat rezultat din oboseala si epuizarea rezervelor de energie. Principala cauza a oboselii in eforturile de intensitate maxima este acidificarea musculara rezultata din acumularea ionilor de hidrogen (H).

Celulele musculare au propriul lor sistem de protectie impotriva acidificarii, care este carnozina. Carnozina este o dipeptida compusa din doi aminoacizi: beta-alanina si histidina. Rolul sau principal este de a minimza acumularea ionilor H. Datorita carnozinei, muschii pot lucra mai mult si mai greu deoarece ionii H acidifianti sunt eliminati. Din pacate, cantitatile de carnozina din muschi sunt limitate si adesea nu permit implementarea completa a ipotezelor de antrenament. S-ar parea ca suplimentarea cu carnozina va creste nivelul acestei peptide in muschi. Din pacate, nu este cazul. Din fericire, putem obtine acumularea maxima de casrosina in muschi intr-un alt mod - prin suplimentarea cu aminoacidul beta-alanina. Beta alanina va amana in mod eficient momentul prabusirii muschilor, permitand corpului sa faca fata celor mai mari provocari de antrenament din punct de vedere energetic.

Beta-alanina este un aminoacid neproteogen care se produce endogen in ficat. In plus, oamenii dobandesc beta-alanina prin consumul de alimente precum pasarile de curte si carnea. In sine, proprietatile ergogene ale beta-alaninei sunt limitate; cu toate acestea, beta-alanina a fost identificata ca fiind precursorul care limiteaza rata sintezei carnozinei si s-a demonstrat in mod constant ca creste nivelurile de carnozina in muschii scheletici umani. S-a demonstrat ca dozele de 4 pana la 6 g / zi de beta-alanina cresc concentratiile musculare de carnozina cu pana la 64% dupa 4 saptamani [1] si pana la 80% dupa 10 saptamani. Baguet si colab. au demonstrat ca indivizii variaza in ceea ce priveste amploarea raspunsului la 5 pana la 6 saptamani de supliment de beta-alanina (4,8 g / zi), respondentii crescand crescand concentratiile musculare de carnozina cu o medie de 55%, iar respondentii scazute crescand cu o medie de doar 15 %. Diferenta dintre respondentii cu raspuns ridicat si cel scazut pare, cel putin partial, legata de continutul de baza de carnozina musculara si de compozitia fibrelor musculare.

In timp ce dovezile sugereaza ca sportivii angajati in antrenamente de rezistenta si exercitii de intensitate mare au concentratii mai mari de carnozina musculara, studiile de antrenament longitudinal au demonstrat modificari echivoce in carnozina intramusculara. Variabilitatea cresterii carnozinei pare sa reflecte nivelurile initiale, vegetarienii avand cresteri mai mari ale concentratiilor de carnozina in comparatie cu carnivorele. La om, continutul de carnozina musculara variaza in general intre 10 - 40 mmol / kg greutate uscata, cu valori medii in jur de 20-30 mmol / kg greutate uscata, desi aceste continuturi pot fi influentate de o serie de factori. Concentratiile de carnozina tind sa fie mai mari la barbati comparativ cu femelele si la cele cu contractie rapida comparativ cu fibrele musculare cu contractie lenta. Concentratiile de carnozina pot scadea, de asemenea, odata cu varsta si sunt cel mai probabil influentate de aportul alimentar obisnuit de alimente care contin carnozina (de exemplu, carne de vita, carne de porc, carne de pasare, peste etc.)

Carnozina (β-alanil-L-histidina) este o dipeptida naturala, cu numeroase functii fiziologice potentiale si se formeaza prin combinarea aminoacizilor sai constituenti, L-histidina si beta-alanina, cu asistenta enzimei carnozin sintetaza. Carnozina este stocata in principal in muschiul scheletic si poate varia foarte mult intre specii. Carnozinaza, enzima care catalizeaza descompunerea carnozinei, este prezenta in ser si in diferite tesuturi la om, dar este absenta in muschii scheletici si in multe animale. Este important de retinut ca carnosinaza nu este prezenta la majoritatea mamiferelor non-primate, lucru care trebuie luat in considerare la evaluarea suplimentarii cu carnozina și a datelor obtinute din modele animale. Prin urmare, suplimentarea orala cu carnozina este o metoda ineficienta de crestere a nivelului de carnozina musculara la om, intrucat carnosina ingerata este metabolizata in cele din urma inainte de a ajunge la muschiul scheletic.

Strategia de suplimentare pentru beta-alanina este importanta pentru a maximiza efectele acesteia. Pana in prezent, cercetarile sugereaza ca beta-alanina necesita o doza cronica de incarcare de 4 pana la 6 g zilnic in doze divizate de 2 g sau mai putin, timp de cel putin doua saptamani (ceea ce duce la o crestere de 20-30% a concentratiilor musculare de carnozina) cu beneficii mai mari observate dupa 4 saptamani (crestere de 40-60%). Pentru a creste carnozina musculara, o doza mai mare de 6 g, impartita in 4 doze egale ar fi mai avantajoasa. In plus, daca suplimentarea cu o versiune de eliberare non-time, consumul unei doze zilnice totale de 6 g ar fi importanta pentru cresterea carnozinei musculare. S-a dovedit ca bolusurile mari de beta-alanina induc parestezii (adica furnicaturi) si nu au fost eficiente pentru rezultatele performantei probabil datorate paresteziei puternice, modificarilor rapide ale pH-ului, ratelor mai mari de excretie si incapacitatii de a incarca eficient continutul muscular. Combinatia consumului de beta-alanina cu o masa in timpul incarcarii beta-alaninei s-a dovedit a fi eficienta si pentru cresterea in continuare a nivelurilor musculare de carnozina.

In plus, o meta-analiza recenta a sugerat ca suplimentarea cu o ingestie totala de 179 g de beta-alanina (doza medie in toate studiile) a dus la o imbunatatire medie a performantei de 2,85%, comparativ cu un placebo. Timpul de spalare sau timpul necesar pentru ca valorile sa revina la valoarea initiala, pot varia intre persoanele care nu raspund si cele care raspund, necesitand 6 pana la 15 saptamani pentru a reveni la normal. In ciuda acestor constatari, concentratia maxima sau retinerea carnozinei in muschiul uman nu este bine cunoscuta; astfel, nu putem furniza inca informatii despre dozele optime de incarcare sau intretinere.