Melatonina- ce este, beneficii, administrare

Ce este Melatonina?

Melatonina este sintetizata de glanda pineala din creier. La un individ sanatos, melatonina este eliberata intr-un ciclu ritmic, mai multa melatonina fiind produsa noaptea cand lumina care intra la nivelul retinei  incepe sa scada. De aceea, melatonina mai este denumita hormonul „intunericului”. Nivelul de melatonina variaza in cicluri de 24 de ore.

In mod normal, incepe sa creasca dupa-amiaza spre sfarsitul serii, ramane ridicata aproape toata noaptea si apoi scade in primele ore ale diminetii. Melatonina este transportata prin sange in diferite zone ale corpului, semnaland organismului necesitatea de a dormi. Nivelurile nocturne de melatonina sunt de cel putin 10 ori mai mari decat cele din timpul zilei. 

Secretia de melatonina de catre glanda pineala variaza semnificativ cu varsta. Incepe in a treia sau a patra luna de viata si coincide cu consolidarea somnului pe timp de noapte. Dupa o crestere rapida a secretiei, nivelurile de melatonina nocturna ating un varf la varsta de 1-3 ani, apoi scad usor pana ating un platou care persista de-a lungul perioadei de adult tanar. Dupa un declin constant la majoritatea oamenilor, nivelurile nocturne de melatonina la o persoana in varsta de 70 de ani ajung doar la un sfert din cele observate la adultii tineri. La unele persoane in varsta se secreta doar o cantitate foarte mica de melatonina, iar la altii deloc. 

Secretia nocturna de melatonina este inhibata de o lumina relativ slaba atunci cand pupilele sunt dilatate. Se considera ca aceasta este principala modalitate prin care utilizarea prelungita, inainte de culcare, a dispozitivelor precum laptop-urile si smartphone-urile poate avea un impact negativ asupra secretiei de melatonina, ritmului circadian si somnului.

Cum este controlata secretia de melatonina

Lumina este un important reglator al productiei de melatonina la nivelul glandei pineale. La om si la alte mamifere, ritmul zilnic al productiei de melatonina este determinat de ceasul circadian intern. Acest „ceas” se afla intr-o regiune a creierului denumita nucleii suprachiasmatici. In timpul zilei, nucleii suprachiasmatici opresc sinteza de melatonina trimitand mesaje inhibitorii catre glanda pineala. Noaptea, insa, nucleii suprachiasmatici sunt mai putin activi, iar inhibitia exercitata in timpul zilei este redusa, rezultand producerea de melatonina de catre glanda pineala.

Ce rol are melatonina?

Melatonina este importanta in reglarea ritmului somn-veghe al ceasului intern al corpului. La oameni, secretia nocturna de melatonina initiaza si mentine somnul si frecvent este denumita hormonul „somnului”. Desi nu este esentiala pentru somn, dormim mai bine atata timp cat se secreta melatonina. 

De asemenea, la multe animale (mamifere si pasari), melatonina secretata de glanda pineala este esentiala pentru reglarea ritmului biologic sezonier (de exemplu, reproducerea, comportamentul de hibernare si cresterea blanei pe timpul iernii) ca raspuns la schimbarea lungimii zilei. Melatonina se secreta in cantitate mai mare toamna si iarna, cand noptile sunt mai lungi, si in cantiatate mai mica primavara si vara.

Ce se intampla cand exista prea multa melatonina

Exista variatii mari in cantitatea de melatonina produsa natural la diverse persoane, fara insa sa fie  asociate cu probleme de sanatate. De altfel, de-a lungul vietii, nivelurile de melatonina cresc si scad. 

Pe de alta parte, suplimentele de melatonina sunt frecvent folosite de oameni pentru ameliorarea somnului si uneori acestia pot lua prea multa melatonina. Dozele zilnice cuprinse intre 0,5 mg - 5 mg par a avea eficienta similara, desi initierea somnului poate fi mai rapida cu o doza mai mare. Nu exista niciun avantaj in administrarea unor doze mai mari. Principalele efecte adverse ale unor doze mari de melatonina sunt somnolenta si temperatura corporala scazuta. Dozele foarte mari au efecte asupra performantei sistemului reproductiv si determina cefalee si oboseala marcata dimineata. Exista, de asemenea, dovezi ca melatonina in concentratii foarte mari ar avea un efect antioxidant, desi utilizarea in acest scop nu a fost inca stabilita.

De ce sa luati Melatonina?

§  Insomnie: Abilitatea de a adormi si de a ramane adormit poate fi stimulata de suplimentarea cu melatonina. Unele studii ale adultilor, tineri si varstnici au aratat ca luarea unei cantitati mici de melatonina inainte de culcare ajuta atat la accelerarea somnului, cat si la imbunatatirea calitatii acestuia. Aceste beneficii au fost observate atat la insomnii cat si la persoanele care se confrunta cu probleme ocazionale de somn.

§  Probleme de somn cauzate de durere sau de stres: Trezirea frecventa in timpul noptii poate sa apara ca urmare a durerii cronice sau a stresului. In astfel de situatii, melatonina poate ajuta prin incurajarea somnierii sunetelor.

§  Diferente de fus orar: Daca lucrati la o schimbare de noapte sau calatoriti in fusuri orare, suplimentele de melatonina va pot ajuta corpul sa depaseasca orice dezorientare si sa restabileasca rapid un model normal de somn. Studiile recente ale personalului companiei aeriene si ale altor persoane care calatoresc pe distante lungi au constatat ca suplimentele de melatonina au redus considerabil simptomele legate de fusul orar. Acest lucru era adevarat, indiferent daca zburau spre est sau spre vest. Cu toate acestea, nu toate studiile au constatat ca melatonina este superioara unui placebo pentru astfel de simptome de intarziere a diferentei de fus orar ca oboseala, somnolenta in timpul zilei si tulburari de vigilenta.

§  Anti-imbatranire: Studiul pe animale arata ca melatonina poate avea valoare in extinderea vietii - soarecii varstnici carora li sa administrat suplimentul au trait cu 25% mai mult decat cohortele lor intr-un studiu - desi este nevoie de mult mai multa investigatie inainte de concluziile ferme pentru oamenii in aceasta privinta. Proprietatile antioxidante ale melatoninei pot ajuta la stoparea bolilor care sunt in mod obisnuit legate de imbatranire, cum ar fi bolile de inima si cataracta. Hormonul poate stimula si functia sistemului imunitar, care poate sa slabeasca odata cu varsta.

§  Sprijin pentru spirit: numarul de oameni care se simt destul de normali si energici in timpul verii devin deprimati si lenti in timpul iernii, cand lumina soarelui este mai slaba si mai putin abundenta. Nivelurile scazute de melatonina pot fi prezente si la persoanele care reactioneaza in acest fel. Luarea unui supliment de melatonina in dupa-amiaza sau seara poate ajuta la imbunatatirea starii de spirit si la ameliorarea emotiilor negative asociate cu iarna.

§  Presiunea oculara: luata in cantitati mici, Melatonina a fost

pentru presiunea scazuta lanivelul ochilor. Deoarece studiile au fost facute numai pe ochii sanatosi, nu este sigur daca melatonina ar fi un tratament eficient pentru glaucom.

Cine are nevoie de Melatonina si care sunt simptomele deficientei?

Se crede in mare masura ca, pe masura ce oamenii imbatranesc, corpul lor produce mai putina melatonina. Deficientele pot duce la insomnie. Productia de melatonina variaza in functie de cantitatea de lumina la care sunteti expus; mai multa melatonina este produsa noaptea decat in ​​timpul zilei, iar corpul tau produce mai mult melatonina intr-o camera complet intunecata decat intr-o camera slab luminata.

Stresul, boala si imbatranirea sunt vinovatii care pot accelera aceasta deficienta a Melatoninei. Cercetarile recente au aratat ca melatonina este unul dintre cei mai puternici antioxidanti. Problema insomniei este ajutata semnificativ de aportul de melatonina. Majoritatea oamenilor raporteaza un somn adanc calm; unii raporteaza mai multe vise si de asemenea, o odihna mai buna pe timpul noptii.

Ce se intampla cand exista prea putina melatonina?

Productia scazuta de melatonina nu are efecte asupra sanatatii, desi ar putea influenta somnul.

Cand sunt indicate suplimentele de melatonina?

In plus fata de productia de catre glanda pineala, melatonina poate fi sintetizata extern, sub forma de suplimente de melatonina (capsule sau lichid). Cand este administrata intr-un moment adecvat al zilei, melatonina poate reseta ritmul somn-veghe al corpului, fiind utila in diverse tulburari de ritm circadian:

Tulburarea de ritm circadian prin intarzierea fazei somnului 

Reprezinta o tulburare de ritm circadian in care programul de somn al unei persoane este modificat in sensul ca faza de adormire este intarziata, adesea cu cateva ore. Manifestarea principala este dificultatea de a adormi inainte de orele 2:00-6:00 a.m. Este specifica in primul rand persoanelor tinere. Pentru persoanele cu acest program de tip „bufnita de noapte” somnul poate fi suficient daca pot sa doarma ziua pana tarziu, adesea pana la ora 3.00 p.m. Insa daca trebuie sa se scoale dimineata devreme, pentru a merge la munca sau scoala, le va fi dificil sa doarma suficient, cu aparitia somnolentei in timpul zilei si scaderea nivelului de concentrare la munca sau a performantei scolare. Studiile au aratat ca doze mici de melatonina luate inainte de ora dorita de adormire pot ajuta aceste persoane sa devanseze ciclul de somn.

Tulburarea de ritm circadian de tip decalaj de fus orar (jet lag)

Apare ca urmare a parcurgerii rapide, cu avionul, a mai multor fusuri orare (zbor intercontinental), ceea ce determina o neconcordanta intre ceasul biologic intern si cel cerut de noua zona orara in care a ajuns persoana, careia ii va fi greu sa se adapteze si sa functioneze la parametri optimi in noua destinatie. Deplasarea catre est (avansarea orei de somn) este mai greu de tolerat decat cea catre vest (amanarea orei de somn), deoarece este mai usor sa amani ora de somn, decat sa trebuiasca sa te culci mai devreme. Manifestarile constau fie in dificultatea pacientilor in initierea si mentinerea somnului, fie in instalarea unei somnolente excesive. Rezultatele unor studii de mici dimensiuni au evidentiat ca suplimentele de melatonina ar ajuta la resetarea ciclului somn-veghe si imbunatatirea somnului la persoanele care sufera de decalaj de fus orar.

Cat ar trebui sa fie luata si in ce doze?

Exista efecte secundare ale Melatoninei?

Cercetatorii insisi nu au stabilit inca dozele optime deMelatonina pentru diferiti utilizatori. Nevoile individuale variaza considerabil in functie de diferentele de metabolizare. In scopul somnului, dozele mai mari nu sunt neaparat mai eficiente decat dozele mai mici. (Daca va simtiti ametit in dimineata urmatoare, doza pe care ati luat-o a fost prea mare, daca nu va simtiti un somn profund linistit, doza dumneavoastra poate fi prea mica). Rezultatele cercetarilor arata ca cea mai scazuta eficienta a melatoninei poate, de obicei, sa induca modele de somn naturale sau sa ne ajute sa facem fata schimbului de fus orar de intarziere. Cu toate acestea, ei au stabilit ca cele mai mari potente sunt necesare de catre persoanele in varsta de 65 de ani si peste.